{"id":131,"date":"2024-03-10T08:49:35","date_gmt":"2024-03-10T08:49:35","guid":{"rendered":"http:\/\/wp.adrian-grigore.com\/?page_id=131"},"modified":"2024-06-04T22:58:45","modified_gmt":"2024-06-04T20:58:45","slug":"aparitii-in-presa","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/?page_id=131","title":{"rendered":"Apari\u021bii \u00een pres\u0103"},"content":{"rendered":"\n
<\/div>\n\n\n\n

Rom\u00e2n\u0103 \/ English<\/a><\/p>\n\n\n\n

Apari\u021bie \u00een Romania Literar\u0103<\/p>\n\n\n\n

In num\u0103rul 18 din 10-15 mai 2000 al prestigioasei reviste Romania Literar\u0103,\u00a0 la pagina 6,\u00a0\u00a0 a ap\u0103rut un articol elogios\u00a0 despre romanul Traga \u0218erpilor,<\/strong> numit Aventuri la apa Teleormanului, <\/em><\/strong>scris de Geo Vasile. <\/strong>C\u0103ut\u00e2nd pe internet informa\u021bii despre Geo Vasile <\/strong>aflam:<\/p>\n\n\n\n

Geo Vasile<\/span><\/b> (n. <\/span>21 iunie<\/span><\/a><\/span> <\/span>1942<\/span><\/a><\/span>, <\/span>Bucure\u0219ti<\/span><\/a><\/span>)<\/span>[3]<\/span><\/sup><\/a><\/span> este un italienist, <\/span>critic literar<\/span><\/a><\/span>, <\/span>traduc\u0103tor<\/span><\/a><\/span> \u0219i <\/span>poet<\/span><\/a><\/span> rom\u00e2n. A absolvit Colegiul \u201eSf. Sava\u201d \u0219i apoi cursurile Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti, <\/span>Facultatea de Limbi \u0219i Literaturi Str\u0103ine<\/span><\/a><\/span>, unde i-a avut ca profesori printre alte ilustre personalit\u0103\u021bi pe <\/span>Nina Fa\u00e7on<\/span><\/a><\/span>, <\/span>Alexandru Balaci<\/span><\/a><\/span>, <\/span>George L\u0103z\u0103rescu<\/span><\/a><\/span>, Doina Derer \u0219i pe <\/span>Marco Cugno<\/span><\/a><\/span> (sec\u021bia italian\u0103 \u0219i rom\u00e2n\u0103). Lucrarea sa de diplom\u0103 a fost primul studiu din lumea noastr\u0103 universitar\u0103 despre poezia \u0219i proza lui <\/span>Cesare Pavese<\/span><\/a><\/span>. A lucrat ca profesor de \u021bar\u0103 (1967-1971), bibliotecar la serviciul de schimburi interna\u021bionale al Bibliotecii Na\u021bionale (1971-1990), dup\u0103 1990 redactor de pagin\u0103 cultural\u0103 la cotidianul Diminea\u021ba<\/i> \u0219i apoi la s\u0103pt\u0103m\u00e2nalul Baricada<\/i> (1991-1996); \u00een prezent colaboreaz\u0103 la c\u00e2teva reviste literare, \u00eentre care Luceaf\u0103rul de diminea\u021b\u0103<\/i>, Rom\u00e2nia literar\u0103<\/i>, Hyperyon<\/i> etc. Debutul editorial: un volum de versuri de Mimmo Morina, Insula reg\u0103sit\u0103<\/i>, traducere din limba italian\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Marin Sorescu (1987). La \u00eenceputul lunii noiembrie 2008 particip\u0103 la o serat\u0103 de poezie rom\u00e2no-italian\u0103 g\u0103zduit\u0103 de <\/span>Accademia di Romania<\/span><\/a><\/span> in Roma, prilej cu care au fost lansate \u00een prezen\u021ba unui numeros public, a ministrului consilier, italienistul Mihail Banciu de la Ambasada Rom\u00e2niei \u0219i a directoarei adjuncte a pomenitei Academii, Daniela Cr\u0103snaru, trei antologii poetice, dou\u0103 bilingve, George Bacovia. Plumb. Versuri. Piombo. Versi<\/i>, Marino Piazzolla. I fiori del dolore. Florile durerii<\/i>, \u0219i Mihai Eminescu. Iperione. Poesie scelte<\/i>, toate trei volume ap\u0103rute \u00een anul 2008 la Fermenti Editrice din Roma. Sus\u021bine \u00een limba italian\u0103 un eseu despre motivul durerii universale \u00een opera celor trei poe\u021bi. Au mai intervenit criticii italieni Donato di Stasi \u0219i Antonella Calzolari. \u00cen luna iunie 2009, invitat de directoarea Institutului Rom\u00e2n de Cultur\u0103 \u0219i Cercetare Umanistic\u0103 din Vene\u021bia (Casa Iorga), Monica Joi\u021ba, a participat la lansarea antologiei poetice bilingve Gellu Naum “A cincea esen\u021b\u0103. La quinta essenza” \u00een calitate de traduc\u0103tor \u0219i exeget al operei marelui suprarealist rom\u00e2n, ocazie cu care i s-a conferit la sediul Prim\u0103riei medalia ora\u0219ului Vene\u021bia pentru promovarea rela\u021biilor culturale \u0219i de prietenie rom\u00e2no-italiene. Au intervenit prof.univ. Silvana Tamiozzo \u0219i criticul Nicola Cecconi. De la Vene\u021bia \u0219i-a continuat sejurul italian \u00een Friuli Venezia Giulia, invitat fiind de romancierul Marco Salvador. Cu aceast\u0103 ocazie a vizitat mai multe obiective cultural-istorice, \u00eentre care Centrul de Studii pasoliniene precum \u0219i cimitirul din localitatea Casarsa, unde au fost aduse de la Roma \u0219i \u00eengropate r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele p\u0103m\u00e2nte\u0219ti ale marelui scriitor (1922-1975), Villa Manin din Passariano (Codroipo), un complex arhitectonic monumental din sec. XVI, locuin\u021ba ultimului doge al Vene\u021biei, Ludovico Manin, \u0219i care g\u0103zduia o ampl\u0103 retrospectiv\u0103 a operei picturale a artistului Giuseppe Zigaina (n. 1924 Cervignano del Friuli). Spre sf\u00e2r\u0219itul lunii mai 2010 \u021bine prelegeri \u00een limba italian\u0103 la Floren\u021ba despre Mario Luzi \u0219i Eminescu; conferen\u021biaz\u0103 \u00een prezen\u021ba autorului Tiziano Scarpa despre romanul acestuia “Stabat mater” la Institutul Rom\u00e2n de Cultur\u0103 din Vene\u021bia. C\u0103l\u0103tore\u0219te la Catania,ora\u0219 sicilian al c\u0103rui simbol este elefantul \u0219i a c\u0103rui patroan\u0103 spiritual\u0103 este sf. Agata ( a se vvizita catedrala omonim\u0103) , pentru a-\u0219i lansa volumul bilingv de texte poetice “Nimfe&Kimere”; evenimentul a avut loc pe 13 aprilie 2011 la Libreria Trinacria Libri din Piazza Giovanni Verga, sub egida Asocia\u021biei Akkuaria condus\u0103 de scriitoarea Vera Ambra care a moderat \u00eent\u00e2lnirea; au intervenit ziaristul Francesco Giordano, f\u0103c\u00e2nd o scurt\u0103 istorie a Rom\u00e2niei moderne \u0219i contemporane \u0219i totodat\u0103 evoc\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u021bi tutelare ale literaturii \u0219i culturii rom\u00e2ne; despre carte a vorbit t\u00e2n\u0103ra poet\u0103 \u0219i exeget\u0103 Gabriella Rossitto. Autorul a acordat autografe, dup\u0103 care a primit un trofeu de cristal AKKUARIA NEL MONDO \u0219i titlul de Ambasciatore di Akkuaria in Romania. Cunoscutul italienist a fost invitat pe 16 aprilie la Modica, ora\u0219ul natal al lui Salvatore Quasimodo, laureat al Premiului Nobel. Aici face o scurt\u0103 evocare a celebrului autor \u0219i cite\u0219te \u00een propria traducere c\u00e2teva texte ale marelui poet italian, reluate apoi \u00een original de poe\u021bi locali participan\u021bi la acest important eveniment, amplu reflectat de presa sicilian\u0103, scris\u0103 \u0219i audio-vizual\u0103. Scriitorul Domenico Pisana a f\u0103cut o ampl\u0103 prezentare a c\u0103r\u021bii “Nimfe&Kimere”. La finele \u00eent\u00e2lnirii care a avut loc \u00een sediul multifunc\u021bional Palazzo Grimaldi, Geo Vasile a citit balada “Miori\u021ba”, tradus\u0103 de el \u00eensu\u0219i \u00een limba italian\u0103. Aplauzele publicului modican au confirmat frumuse\u021bea poetic\u0103 \u0219i spiritual\u0103 a celui mai vechi text din folclorul rom\u00e2nesc. Criticului literar \u0219i poetului bucure\u0219tean i s-au decernat o diplom\u0103 semnat\u0103 de Primarul ora\u0219ului, Antonello Buscema, de Asesoarea pentru cultur\u0103, dott-ssa Annamaria Sammito \u0219i de Pre\u0219edintele Cafenelei Literare “Salvatore Quasimodo”, prof. Domenico Pisana, precum \u0219i un medalion omagial “Caff\u00e9 Letterario Salvatore Quasimodo”. Cu prilejul c\u0103l\u0103toriei in cea mai \u00eensemnat\u0103 insul\u0103 a Italiei a vizitat principalele obiective artistice, religioase si arheologice din Catania, Acireale, Acicastello, Siracusa etc. \u00centre 26 \u0219i 30 septembrie 2011 se afl\u0103 la Roma, la invita\u021bia unor asocia\u021bii culturale rom\u00e2no-italiene. Este protagonistul a dou\u0103 evenimente poetice bazate pe propriile antologii bilingve George Bacovia (Cu voi.Con voi<\/i>) \u0219i Mario Luzi (Conoscenza per ardore. Cunoa\u0219tere prin ardoare<\/i>). A\u0219adar, pe 29 sept. are loc la Galleria La Pigna – Palazzo Marescotti serata “130 anni dalla nascita del simbolista romeno George Bacovia” ce s-a bucurat de eseurile critice apar\u021bin\u00e2nd poetului \u0219i criticului Roberto Piperno \u0219i Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicorta\u0219, pre\u0219edintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di Romania a g\u0103zduit contribu\u021biile critice la opera poetic\u0103 a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta \u0219i prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo \u0219i Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta \u0219i animatoarea cultural\u0103 Tatiana Ciobanu. Ulterior, despre Bacovia, s-au mai pronun\u021bat prin eseuri de excep\u021bie ce au parvenit subsemnatului Laura Raineri \u0219i Simona Verrusio. Cele dou\u0103 serate poetice, care s-au desf\u0103\u0219urat la un veritabil nivel academic \u0219i totodat\u0103 \u00eentr-o atmosfer\u0103 destins\u0103, de cordial\u0103 prietenie \u0219i comunicare, au fost agrementate de lecturi din versurile celor doi mari poe\u021bi, \u00een italian\u0103 \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103, acompaniate la o mini-harf\u0103, armonios, \u00eenv\u0103luitor \u0219i emo\u021bionant de Cristiana Lauri; la sf\u00e2r\u0219itul seratelor, autorul edi\u021biilor bilingve, Bacovia \u0219i Mario Luzi, a acordat tuturor celor care au dorit, autografe \u0219i dedica\u021bii. \u00cen anii 2012 \u0219i 2013 au avut loc lans\u0103ri de carte ale subsemnatului \u0219i prelegeri despre poezia italian\u0103 (de la Dante la Mario Luzi)precum \u0219i despre cea rom\u00e2neasc\u0103, modern\u0103 \u0219i contemporan\u0103 la Palma Campania, Bologna, San Marino, Brescia, Verona, Como, Milano. Pe 18 septembrie 2013 i-a fost decernat la sediul Ambasadei Republicii Italiene din Bucure\u0219ti de c\u0103tre Excelen\u021ba Sa ambasadorul Diego Brasioli ordinul Stella d’Italia \u00een grad de Cavaler pentru c\u0103r\u021bile, studiile \u0219i conferin\u021bele sale dedicate promov\u0103rii limbii \u0219i literaturii italiene \u00een Rom\u00e2nia, precum \u0219i diploma aferent\u0103 semnat\u0103 de pre\u0219edintele Republicii, Giorgio Napolitano <\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Aventuri la apa Teleormanului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Adrian Grigore, 43 de ani, n\u0103scut \u00een Humele-Arge\u0219, \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u00een valea Teleormanului. Liceul l-a f\u0103cut la Ocna Sibiului. Licen\u021biat al Facult\u0103\u021bii de Electronic\u0103 \u0219i Telecomunica\u021bii din Bucure\u0219ti, lucreaz\u0103 \u00een domeniul aparaturii seismice la Institutul National de Fizica P\u0103m\u00e2ntului. Pasionat de arheologie \u0219i literatur\u0103, d\u0103 la iveal\u0103 romanul istoric Traga \u0218erpilor<\/em><\/strong>, un debut surprinz\u0103tor prin iscusin\u021ba nara\u021biei, prin echilibrul stilistic \u00eentre relatarea aventuroas\u0103, dramatic\u0103, descrierea eficient\u0103, plastic\u0103 \u0219i oralitatea caracterologic\u0103 captivant\u0103. Brel, este vorba de talent, de o intui\u021bie artistic\u0103 rar dob\u00e2ndit\u0103 din primul foc, ceea ace ne face s\u0103 credem c\u0103 autorul va fi aproape obligat s\u0103 se ia \u00een serios \u0219i s\u0103 \u201erecidiveze\u201d cel pu\u021bin la nivelul acestei c\u0103r\u021bi. Silviu Angelescu, expertul calpuzanilor<\/em>, pre\u021buind foarte scrierea lui Adrian Grigore, ne previne c\u0103 e vorba de \u201esf\u00e2r\u0219itul de veac fanariot\u201d. Adic\u0103 de ultima parte a domniei lui Vod\u0103 \u0218u\u021bu peste \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Povestirea focalizeaz\u0103 valea Teleormanului, cu natura, satele \u0219i c\u0103tunele sale la r\u0103scrucea stihiilor, dar \u0219i a n\u0103v\u0103lirilor turce\u0219ti sau, mai nou, a st\u0103p\u00e2nilor de pripas, cum ar fi cea a arhontelui Demetriu Caraminu, parvenit tocmai de la \u021aarigrad. Introducerea \u00een starea de fapt a acelor locuri \u0219i vremuri o face mo\u0219 Dobre din Ciupag, un sat de mo\u0219neni, \u00eenc\u0103 nevitregit de setea maladiv\u0103 de putere a ciocoiului<\/em> levantin. Figur\u0103 preapocaliptic\u0103, c\u0103ci \u201ee ca fiara cea cu \u0219apte capete de care scrie la Cartea Sf\u00e2nt\u0103 c\u0103 se va ar\u0103ta \u00een vremea de apoi\u201d. Tot mo\u0219 Dobre, un fel de staroste al \u00een\u021belepciunii \u0219i eresurilor dar \u0219i al codurilor omeniei, ne deslu\u0219e\u0219te ce e Traga \u0218erpilor din P\u0103durea Boancelor: un fel de s\u0103la\u0219 negru al duhurilor necurate, un labirint de viroage \u0219i sm\u00e2rcuri b\u00e2ntuite de Ucig\u0103-l toaca, de st\u00e2rvuri \u0219i t\u00e2r\u00e2toare sub care s-ar fi \u00eengropat o comoar\u0103. De care afl\u0103 prin m\u0103rturia ocna\u0219ului Buzdrun\u0103 negustorul de vite Schuster \u0219i comandantul poli\u021biei imperiale Werner, am\u00e2ndoi din Sibiu. Leg\u0103tura cu protagoni\u0219tii teleorm\u0103neni (Caraminu, feudalul de la Izvoarele, mo\u0219 Dobre, prezent la F\u00e2nt\u00e2na Tr\u0103snit\u0103, loc de popas spre t\u00e2rgul de la Glavacioc \u0219i de taifas, c\u0103lug\u0103rul Teodosie Hoinarul, Enea, t\u00e2n\u0103rul ciup\u0103gean r\u0103zvr\u0103tit \u0219i sc\u0103pat de la sp\u00e2nzur\u0103toare \u015f.a.m.d.) o face pitorescul ardelean P\u0103tru C\u0103r\u0103tu\u0219, deghizat \u00een cow-boy, negustor de vite, dar \u0219i de arme ce-\u0219i vor g\u0103si locul \u00een taini\u021bele \u0219i galeriile de la t\u0103inuitorul armelor preg\u0103tite pentru r\u0103scoala ce se va porni prin unirea cu pandurii slugerului Vladimirescu, afla\u021bi pe drumul spre Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Blestemul \u0219i demonia de la Traga \u015eerpilor se vor exorciza prin ie\u0219irea din iner\u021bie, \u00eempilare \u0219i neunire a st\u0103p\u00e2nilor acelor locuri \u00een care s-au \u00eenvrednicit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din vechime. O reabilitare a genealogiei lor ilustre \u00eentre Buzoe\u0219ti \u0219i Purc\u0103reni, trec\u00e2nd prin Goia, Deagu, Izvoarele, Palanga, a\u0219ez\u0103ri b\u0103tute odinioar\u0103 de haiducii codrilor teleorm\u0103neni, face Adrian Grigore, c\u0103ruia localnicii de azi n-au cum s\u0103 nu-i fie recunosc\u0103tori. Din punctul nostru de Vedere, romanul este o reu\u0219it\u0103 cu prec\u0103dere de stil. \u00cenv\u0103luitor \u0219i variat, \u0219i totu\u0219i recognoscibil din c\u0103r\u021bile unor autori clasici, pe linia Filimon-Galaction, prelua\u021bi de Zaharia Stancu \u0219i Horia Stancu, Eugen Barbu etc. Ne-am l\u0103sat du\u0219i de cot\u00e9-ul aventuros, de mister, de suspans, urm\u0103riri, travestiuri, conspira\u021bii \u0219i v\u00e2nz\u0103ri, de r\u0103piri \u0219i curse, de \u00eenc\u0103ier\u0103ri \u0219i t\u00e2lh\u0103rii, de tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 roman de ac\u021biune, al c\u0103rui farmec rezid\u0103 \u00een temeritatea epic\u0103 a locului comun. Originalitatea cu orice pre\u021b nu face parte din re\u021beta lui Adrian Grigore. I se prefer\u0103 eficien\u021ba \u0219i autenticitatea relat\u0103rii albe, previzibile, conven\u021bionale. Conacul lui Caraminu pare o quasi-butaforie. \u0218i totu\u0219i credibil\u0103, ca \u0219i limbajul concettist, aproape livresc, al slugarnicilor levantini care nu preget\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 formule ditirambice. Autorul nu evit\u0103 recontextualizarea unor expresii \u0219i compara\u021bii verificate \u00een timp. (\u201edesi\u0219ul cu ca peria\u201d \u2013 \u201enoaptea neagr\u0103 ca p\u0103cura\u201d etc.) Original \u00een sensul de intui\u021bie a dozajului este Adrian Grigore \u00een scenele dinamice, cu personaje aflate la ananghie, urm\u0103rite, \u00eentre via\u021b\u0103 \u0219i moarte, \u00eencle\u0219tate \u00een confrunt\u0103ri terifiante. Ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 descrierea chiliei stare\u021bului nu emo\u021bioneaz\u0103. Deloc comercial, Traga \u015eerpilor<\/em><\/strong> este un roman de citit \u00een tren \u00een sensul celei mai pasionate lecturi. Datorate \u0219i irepro\u0219abilei limpezimi narative.<\/p>\n\n\n\n

Geo Vasile<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00cen revista cercet\u0103torilor fizicieni, CURIERUL DE FIZICA, Nr.84<\/strong> din Mai 2019<\/strong> a ap\u0103rut la pag.43 un articol scris de Ioana Varga<\/em>– profesoar\u0103 de Literatur\u0103<\/em><\/strong> . Acest articol reu\u0219e\u0219te s\u0103 p\u0103<\/a>trund\u0103 \u00een adev\u0103rata esen\u021b\u0103 a mesajului pe care vrea s\u0103-l transmit\u0103  autorul Adrian Grigore<\/strong> prin romanul Cercet\u0103tor \u00eentre veacuri<\/strong>. V\u0103 recomand\u0103m s\u0103 \u00eel citi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u201eCERCET\u0102TOR  \u00ceNTRE  VEACURI\u201d <\/strong>  –   anevoioasa  cale  a cunoa\u0219terii –           Cartea lui Adrian Grigore  –  \u201eCercet\u0103tor \u00eentre veacuri\u201d – ap\u0103rut\u0103 la editura ePublishers  <\/em>\u0219ilansat\u0103 la ultima edi\u021bie a T\u00e2rgului de carte Gaudeamus (noiembrie 2018) propune cititorului un demers profund \u0219i atent pentru \u00een\u021belegerea condi\u021biei omului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een vremurile pe care le travers\u0103m – printre \u0219i \u00eentre veacuri; fic\u021biunea romanului penduleaz\u0103 \u00eentre timpul prezent \u0219i  timpul istoriei. Problematica ac\u021biunii este proiectat\u0103 \u00een moto-ul care deschide cartea: \u201eUnde este \u00een\u021beleptul? Unde e c\u0103rturarul? Unde este cercet\u0103torul acestui veac? Au n-a dovedit Dumnezeu nebun\u0103 \u00een\u021belepciunea lumii acesteia?\u201d<\/em> (I Corinteni, 1,20<\/strong>). Av\u00e2nd ca prim reper temporal evenimentele din  1989, autorul evoc\u0103 aspecte semnificative din via\u021ba personajului principal –  Cercet\u0103torul – gr\u0103itoare pentru pozi\u021bia cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 la cump\u0103na secolelor (munci agricole, mitinguri sindicaliste, manevre de obstruc\u021bionare a adev\u0103rului \u0219. a.). \u201eUrgisit \u0219i \u00eencorsetat\u201d \u00een veacul trecut, \u201edispre\u021buit \u0219i umilit\u201d \u00een acest veac, cercet\u0103torul, angajat \u00een aflarea adev\u0103rului, pare anacronic \u00eentr-o societate care-\u0219i confec\u021bioneaz\u0103 \u201eadev\u0103ruri convenabile\u201d; opresorii nu se schimb\u0103 odat\u0103 cu vremurile. Nara\u021biunea se \u201e\u00eenf\u0103\u0219oar\u0103\u201d  \u00een jurul Turnului B – pilonul informa\u021biei \u0219tiin\u021bifice, \u00eencoronat cu emblematicul atom gigant, c\u00e2ndva expresia orgolioas\u0103 a cercet\u0103rii \u0219tiin\u021bifice. \u00cempins de o mai veche dorin\u021b\u0103 pueril\u0103  de a atinge atomul uria\u0219 – exacerbare a esen\u021bei lumii materiale – Cercet\u0103torul ajunge prin efrac\u021bie \u00een Turnul B, afectat de intemperiile unei ierni aspre.<\/p>\n\n\n\n

Biblioteca – tezaurul informa\u021bional al cercet\u0103rii – declan\u0219eaz\u0103, datorit\u0103 nefericitei accident\u0103ri a cercet\u0103torului (alunec\u0103 pe sc\u0103ri \u0219i se love\u0219te la cap), o adev\u0103rat\u0103 c\u0103l\u0103torie ini\u021biatic\u0103 a personajului principal, \u00een c\u0103utarea Adev\u0103rului. Acesta str\u0103bate veacurile, din anticul Ninive p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, intr\u00e2nd \u0219i ie\u0219ind din timp, ca \u00een apele unor oglinzi paralele,  \u00een func\u021bie de momentele de le\u0219in sau de revenire \u00een realitatea diurn\u0103; aceasta se deformeaz\u0103 sau se limpeze\u0219te dup\u0103  repere temporale subiective. Contactul cu realitatea imanent\u0103 este men\u021binut de prezen\u021ba motanului Isac \u2013 martor discret al Istoriei. Planurile nara\u021biunii se intersecteaz\u0103,  timpul se dilat\u0103 sau se contract\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu memoria afectiv\u0103 a personajului principal. Pierderea contactului cu realitatea \u201eobiectiv\u0103\u201d conduce, \u00een mod paradoxal la p\u0103trunderea \u00een profunzimea  acesteia.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103toria ini\u021biatic\u0103 \u00een spa\u021biul asiro-babilonian, pe care o \u00eentreprinde personajul c\u0103r\u021bii, are ca finalitate salvarea informa\u021biei \u2013 t\u0103bli\u021bele ceramice ale bibliotecii din anticul Ninive – \u0219i, implicit, aflarea c\u0103ii de cunoa\u0219tere a  Adev\u0103rului. Dac\u0103 biblioteca  antic\u0103 este bine ascuns\u0103, securizat\u0103, pentru a nu fi distrus\u0103 de avatarurile istoriei, biblioteca din Turnul B – corespondent\u0103 a celei din Ninive – este expus\u0103 perisabilit\u0103\u021bii. Problema conserv\u0103rii informa\u021biei deschide un larg c\u00e2mp de reflec\u021bie. M\u0103rturiile epocilor par a demonstra c\u0103 suportul material de stocare a informa\u021biei este din ce \u00een ce mai vulnerabil. Oare digitalizarea ne pune la ad\u0103post \u00een fa\u021ba acestei vulnerabilit\u0103\u021bi?! Informa\u021bia deschide calea spre cunoa\u0219tere, dar ea este, oare, suficient\u0103?  Adev\u0103rul despre Crea\u021bie presupune mult mai mult!<\/p>\n\n\n\n

\u00cent\u00e2lnirea cu \u201ep\u0103rintele cercet\u0103tor\u201d, discu\u021bia de la schitul din p\u0103dure deschide cercet\u0103torului orizontul spre adev\u0103rata cale  de cunoa\u0219tere a Adev\u0103rului  –  \u00eeng\u0103duin\u021ba \u0219i ajutorul Creatorului \u00een descoperirea Crea\u021biei: \u201e\u2026cunoa\u0219terea \u0219i credin\u021ba nu pot fi dec\u00e2t \u00eempreun\u0103\u2026 nu po\u021bi cunoa\u0219te f\u0103r\u0103 s\u0103 crezi\u2026 nimic nu am descoperi  dac\u0103 Cel ce a creat toate nu ne-ar \u00eeng\u0103dui s\u0103 o facem\u2026 Ceea ce ne-a fost dat s\u0103 descoperim p\u00e2n\u0103 acum prin ra\u021biune, nu este dec\u00e2t o sc\u00e2nteie din uria\u0219a v\u00e2lv\u0103taie\u2026.\u201d (vezi pag. 182 \u0219i urm\u0103toarele). Desacralizarea cunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 (paradoxal!) de Opera Creatorului: \u201eCercet\u0103torii veacului cel nou vor trebui s\u0103 readuc\u0103 sacrul \u00een \u0219tiin\u021b\u0103. Altfel omenirea va sta la un fel de barier\u0103 care blocheaz\u0103 drumul spre adev\u0103rata cunoa\u0219tere. Ne vom trufi c\u00e2nd vom muta cu un pas mai \u00eencolo bariera, pe un drum al c\u0103rui cap\u0103t nu ne va fi dat sa-l ajungem niciodat\u0103\u2026\u201d Celebra fraz\u0103 atribuit\u0103 lui Malraux pare, \u00een acest context, argumentul unei revela\u021bii \u2013 \u201esecolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc\u201d.<\/em> Cercet\u0103torul \u201estrivit \u00eentre dou\u0103 veacuri\u201d va trebui s\u0103 pun\u0103  \u201ecredin\u021ba \u00eenaintea ra\u021biunii, virtutea teologic\u0103 \u00eenaintea min\u021bii scormonitoare\u201d.<\/em>  Este o cale c\u00e2t se poate de anevoioas\u0103, dar singura adev\u0103rat\u0103 care duce la esen\u021ba \u0219i sensul cunoa\u0219terii; f\u0103r\u0103 sc\u00e2nteia divin\u0103, \u00een\u021belepciunea este nebunie, a\u0219a cum ne avertizeaz\u0103  motto-ul c\u0103r\u021bii. <\/p>\n\n\n\n

Pe l\u00e2ng\u0103 reale calit\u0103\u021bi beletristice datorate construc\u021biei narative \u00een planuri  adiacente (uneori greu de urm\u0103rit de un cititor neavizat) \u0219i stilului fluent, cartea lui Adrian Grigore propune cititorului o problematic\u0103 ce nu-l poate l\u0103sa indiferent.   <\/p>\n\n\n\n

Ioana Varga<\/strong>– Profesoar\u0103 de Literatura Rom\u00e2n\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Aceasta recenzie la romanul Cercet\u0103tor intre veacuri, sub semn\u0103tura profesoarei Ioana Varga, a ap\u0103rut \u00een Lumina Lina<\/strong> \u2013 Jurnal de spiritualitate \u0219i cultur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, (Anul XXIX\/ Nr. 2 aprilie-iunie 2024, pag. 166), editat de Institutul Rom\u00e2n de Teologie \u0219i Spiritualitate Ortodox\u0103 din New York \u2013 SUA<\/p>\n\n\n\n

www.romanian-institute-ny.org<\/a><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Presa American\u0103<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cartea a aparut intr-o reclama ( pag 5) in New York Times Magazine <\/strong>in 18 Iunie 2023, vezi mai jos:<\/p>\n\n\n\n

https:\/\/ed3419e0-98d3-4e3b-b3d8-209be0480805.filesusr.com\/ugd\/42ce67_dc402ba397984b14b66cab5cabc35b3e.pdf<\/a><\/p>\n\n\n\n

sau pe site-ul web: www.adrian-grigore.com<\/a> )<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n\n\n\n

Presa \u0219tiin\u021bific\u0103<\/strong><\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rom\u00e2n\u0103 \/ English Apari\u021bie \u00een Romania Literar\u0103 In num\u0103rul 18 din 10-15 mai 2000 al prestigioasei reviste Romania Literar\u0103,\u00a0 la pagina 6,\u00a0\u00a0 a ap\u0103rut un articol elogios\u00a0 despre romanul Traga \u0218erpilor, numit Aventuri la apa Teleormanului, scris de Geo Vasile. C\u0103ut\u00e2nd pe internet informa\u021bii despre Geo Vasile aflam: Geo Vasile (n. 21 iunie 1942, Bucure\u0219ti)[3] […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"class_list":["post-131","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/131","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=131"}],"version-history":[{"count":16,"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":546,"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/131\/revisions\/546"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.adrian-grigore.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}